Ascute ferastraul! ...sau Habit 7

 Acum cativa ani am auzit povestea urmatoare:
 Odata cineva mergea prin padure si vede un taietor de lemne care se muncea din greu sa doboare un copac urias.

„Ce faci, bade?” (observati ca am adaptat-o pe limba mea ardelenesca)

„Nu vezi? Tai copacul asta”.

„Pari istovit. De cand "te lupti" cu el?”

„De cinci ceasuri. E munca multa, nu gluma!”

„De ce nu te opresti o clipa sa iti ascuti ferastraul?”

„Nu am timp. Trebuie sa imi vad de lucru”

Nu de putine ori ma surprind facand acelasi lucru. Faptul ca suntem „prinsi intr-o treaba” ne da senzatia ca suntem eficienti, ca, daca stam de lucrul respectiv, odata si odata o sa il terminam. Ideea de a lua o pauza, sa dam un pas inapoi si sa analizam pentru cateva clipe problema (step outside of the box) in cautarea unei variante mai bune, ni se pare o solutie buna, insa nu acum caci... nu avem timp.

Cand am inceput challenge-ul cu aceste 8 carti in 8 saptamani, am inceput in paralel sa studiez si o carte de citire rapida (ca sa ma ajute sa imi ascut ferastraul). Mi-am mai luat inca una de la biblioteca si mi-a venit si cartea pe care am comandat-o de pe Amazon ... insa nu am timp sa le citesc!

Imi zic: "trebuie sa imi mentin focusul sa imi termin cele 8 carti!"

Asadar, pe cele care m-ar fi putut ajuta sa citesc mai rapid le-am asezat frumos in biblioteca si asteapta sa fie citite dupa ce o sa imi termin cartile propuse.

Nici nu e de mirare ca citesc cartea lui Covey de trei saptamani!

Deprinderea asta de a „ascuti ferastraul” este de a pastra si a spori cel mai important bun pe care il avem – pe noi insine.

Pentru asta trebuie sa lucram pe 4 planuri: Fizic (exercitiu, nutritie, managementul stresului), Social/Emotional (Serviciu, empatie, sinergie, prieteni), Spiritual (clarificarea valorilor, studiu, meditatie) si Mental (citit, vizualizare, planificare, scris).

A gasi timpul necesar pentru ascutirea ferastraului este o activitate tipica a Cadranului 2 (de care vorbeam intr-un post anterior).

Asadar cea mai mare, cea mai importanta investitie pe care o putem face este sa investim in noi insine. Suntem instrumentele propriei noastre activitati si, pentru a fi eficace, trebuie sa gasim timpul necesar de a „ascuti ferastraul” in cele patru planuri.

Dimensiunea fizica – o alimentatie adecvata, respectarea orelor de relaxare si odihna, exercitiu fizic regulat.

Si aici ma simt cu musca pe caciula. Cred ca doar unul din cele trei subpuncte le bifez (cel cu exercitul regulat) caci in continuare merg la inot (x2), merg la kenpo (x2), alerg (x2) si odata joc tenis de camp.

Insa in ciuda acestor lucruri ma simt obosit, simt ca nu mai am energia pe care o aveam acum un an cand faceam parca si mai multa miscare. 

Si asta cred ca se datoreaza in primul rand mancarii neadecvate (nu prea mananc junk food, insa am o alimentatie bogata in carbohidrati (orez, paste, cartofi), iar anul asta nu am mai fost atat de strict incat sa beau doar apa).

Covey spune ca un bun program de miscare ar trebui sa iti lucreze corpul in trei directii: 

Rezistenta (exercitii aerobice ce stimuleaza activitatea cardiovasculara: alergarea, inotul, ciclismul, jogging-ul). Poate va mai amintiti de recomandarile din  posturile mele mai vechi de a face miscare care sa va solicite maxim 80% din rata maxima a ritmului cardiac (N.R. rata maxima 220 – numarul anilor). Peste acest procent exercitiul e anaerob (care are si el rolul lui).

Flexibilitatea - prin extensii. Se recomanda extensiile ca exercitii de incalzire inaintea antrenamentului si la terminarea lui (in perioada de „cooling off”). Primele destind si pregatesc muschiul pentru exercitiu, iar ultimele ajuta la eliminarea acidului lactic care produce febra musculara.

Forta – nu trebuie sa mergi la sala ca sa faci exercitii de forta. Poti sa o faci acasa (flotari, abdomene, genuflexiuni), sau in parc (tractiuni).

Succesul este dat de "pasi mici" (baby steps) si de perseverenta!

2. Dimensiunea spirituala – o alta activitate a Cadranului 2. Probabil ca e cea mai importanta dintre toate, insa de atatea ori noi o punem pe ultimul plan.

Personal eu vreau ca o zi pe saptamana sa o pun deoparte pentru Dumnezeu (mergand la biserica) si incerc (din pacate nu cu real succes) sa imi formez un obicei de a citi zilnic din Biblie.

E incredibil ce mult mi s-a schimbat viata in momentul in care l-am cunoscut cu adevarat pe Dumnezeu. Imi amintesc si acum cum mi s-au umplut ochii de lacrimi cand am citit pentru prima data versetul din evanghelia lui Ioan 3:16 „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in el sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.”

Si aici sunt la inceput de drum, insa sunt convins ca sunt pe drumul cel bun!

3. Dimensiunea mentala -  educatia.

Citirea cartilor „bune” iti ingaduie sa beneficiezi de gandirea celor mai luminate minti ale oamenilor care au trait atat in prezent cat si in trecut. Sfatul lui Covey e sa iti propui sa citesti mai intai o carte serioasa pe luna, apoi una la doua saptamani, apoi una pe saptamana.

Scrisul e o alta modalitatea de a „ascuti fierastraul” mental. Putem tine un jurnal in care sa notam ganduri, experiente, ne ajuta sa ne limpezim ideile (eu folosesc blog-ul acesta) :)

Alte forme de reimprospatare mentala sunt: organizarea si planificarea (habit-urile 2 si 3). Inseamna a incepe cu gandul la final, de a-ti creiona ruta care o sa te duca la acel obiectiv si de a urmari pas cu pas sa nu te abati de la ea. Cand spun „sa nu te abati”, ma refer la modul figurat, caci consider ca odata pornit la un drum o sa iti dai seama ce ajustari ar trebui sa faci ca sa te misti mai eficient. Poate stiti faptul ca un avion cand merge dintr-un punct A intr-un punct B este 95% din timp in afara liniei care uneste cele doua puncte. Si totusi (de cele mai multe ori) aterizeaza la destinatia propusa :)

4. Dimensiunea social/afectiva

Sentimentele si emotiile sunt determinate de relatiile pe care le avem cu ceilalti (nu insa in mod exclusiv).

Succesul in aplicarea pasilor 4, 5 si 6 nu depinde intru totul de intelect – tine inainte de toate de domeniul afectivitatii si, intr-o mare masura, e conditionat de sentimentul sigurantei personale. Aceasta siguranta personala, aceasta „piece of mind” (N.R. pace a mintii), se instaleaza cand viata e traita in conformitate cu principii si valori autentice.

Siguranta se mai naste si dintr-un comportament indatoritor, generos fata de ceilalti.

Alta siguranta este serviciul facut altora, care ramane anonim; nimeni nu il stie si nici nu trebuie sa il stie. Nu acesta este rostul, ci binele si multumirea pe care le puteti aduce in viata altora. Acest lucru conteaza mai mult decat recunostinta.

Am gasit un citat care mi-a placut al lui N. Eldon Tanner: „A-i ajuta pe ceilalti, iata pretul pe care-l platim pentru privilegiul de a trai pe acest pamant.”

Sunt multe idei frumoase pe care le-am gasit in aceasta carte si nu imi pare rau ca am zabovit trei saptamani sa o citesc.

Termin acest post cu un citat din „nota personala” cu care Stephen Covey isi incheie cartea:

„Cred ca principiile corecte sunt legi naturale si ca izvorul lor este Dumnezeu, Creatorul si Tatal nostru, dupa cum este si izvorul constiintei noastre morale. Cred ca in masura in care oamenii vor trai in conformitate cu aceasta inalta constiinta, vor evolua pana la implinirea naturii lor...Cred ca, in calitatea noastra de fiinte umane, nu ne putem desavarsi prin noi insine. Respectand principii corecte, inzestrari divine dinauntrul nostru ies la lumina si ne ajuta sa ajungem la adevarata masura a conditiei noastre”

„Nu suntem fiinte umane care traiesc o experienta spirituala. Suntem fiinte spirituale care traim o experienta omeneasca” (Teihard de Chardin)

Spor la ascutirea ferastraului vostru!

Dorin