Craciun Fericit

Dupa o saptamana cam ploioasa de vacanta, m-am gandit sa scriu ultimul meu post din acest an. In acest post vreau sa va spun cum am petrecut noi Craciunul, aici in Brisbane.

De sarbatori am avut parte de sarmale, curcan si multe bunatati de-ale locului (fructe de mare, mango) insa noi nu am pregatit nimic din toate astea. Pentru prima data nu am participat la forfota din magazine, iar goana dupa cadouri si cumpararea mancarurilor s-a transformat in cumpararea unui suc, a unui chec si a catorva pungi de nachos si de alune. Ne-a lipsit bradul de Craciun (chiar daca vecinii nostri au impodobit palmierii din fata casei) si chiar si cadourile.

In ajun am fost intr-un parc de distractii (Wet'n'wild) si ne-am dat pe tot felul de topogane cu apa spre deliciul piticilor si al nostru, iar in ziua de Craciun am fost la colindat. E ciudat ca dupa ce ne-am infruptat din bucatele generoase am fost invitati de gazda sa mergem in piscina si in jacuzzi :)

Apoi seara am mers sa colindam romanii cu care am inceput experienta australiana (Adi&Mari)

A treia zi am fost invitati la alta familie de romani (iar curcan si 3 randuri de mancare) .. si ne-au zis ca a fost prima data cand cineva i-a colindat. E un pic ciudat cum se intampla de colindat prin partile astea, caci piticii s-au trezit cu cadouri pe la fiecare casa pe la care am mers. Si si noi am mers cu o ciocolata sub brat ... si un six-pack de bere.

Ne-am facut unii altora cadouri rachete de tenis de camp (putem considera astea cadourile de Craciun).. ca deh, e rusine ca avem teren in batatura... poate asa mai scapam si de kilogramele care se depun cu deplasarile astea. ..

Si zilele care au urmat am fost tot pe drumuri ... am mers pe principiul din Bargau "Ca asa e la colindat/ Merge omul nechemat / Si se duce netipat" :)

Acum ne pregatim sa mergem in South Bank sa vedem focurile de artificii si sa facem Revelionul cu o pereche de Clujeni. Pentru seara asta Alina s-a intrecut pe sine in prepararea bucatelor, asa ca intampinam noul an cu salata de boef, de ciuperci si de vinete ... la fel ca in Romania. Sa aveti pofta buna! :)

Va dorim Sarbatori Fericite! ... si un an 2008 mult mai bun decat asta care da sa treaca.

Ne auzim peste un an!

Dorin

Muci

Dupa 7 luni de Australia, am descoperit ca nu avem probleme cu cuvinte gen colaborare, integrare, facilitare, ci cu cuvinte si expresii simple, din viata de zi cu zi. Cum se zice dop de baie, ca-ti curge robinetul (treaba importanta), ca sughiti ... faras si muci. Astea sunt intrebari de pus unui copil de clasa 1 aka Mihai, sa te lamureasca el. Din ciclul avantajele faptului ca pleci in lume de nebun cu copiii dupa tine...

Faras si muci au ramas pentru noi etalonul a cat de bine ti-ai insusit limba tarii adoptive. Am intrebat pe cineva: „Cum zici, mai, muci in engleza?” Dar el de colo intepat: „Ce fel de muci? De-aia uscati sau lungi si lipiciosi?” :). Si stia, mai, bata-l sa-l bata...

Am aflat de la sora-mea, care e profa de engleza, ca felul in care vorbesti o limba straina spune de tine 2 lucruri: daca esti vorbitor nativ si daca esti educat. La australienii educati, colegii mei de exemplu sau cei de la stiri se intelege foarte bine tot ce zic. Si chiar daca nu stii un cuvant, te prinzi din context despre ce e vorba. Dificultati sunt cand vorbesti in tren sau la magazin sau pe strada. Acolo sunt sanse sa nu te intelegi. Ca si cand mergi la munte la noi si-ti explica badea Gheorghe traseul :).

Revenind la Mihai, el e ala care intelege mai bine ca mine ce se discuta si, dupa cum va dati seama probabil, e tare incantat de situatia asta. Am fost la Wet’n’Wild, un parc de distractii gen Aqua Magic din Mamaia si acolo cand ajungi sus sa te dai pe cine stie ce tuburi cu apa e cineva care iti da startul si iti mai explica ce trebuie sa faci. Aici imi cam prind urechile, cand e galagie si aia striga ceva la tine inainte sa-ti dai drumul. Noroc ca eram cu Mihai care zice: „Mama, e ok, a zis aia si aia, hai sa mergem. Nu-ti fie frica, ca nu-i mare lucru.” Sau cateodata cand vorbesc se uita la mine cu mustrare (cam asa cum ma uit eu la el cand se scobeste in nas) si-mi zice: „Nu mai spune ‚chen’, ca se zice ‚can’, cum se si scrie!”

O glumita de clasa 1:
„Why is 6 afraid of 7?
Because 7 8(ate) 9.” (nu pot traduce asta, e joc de cuvinte)

Referitor la pronuntie, am observat niste chestii pe care daca le folosesc mi se pare ca am o aproximare multumitoare a ceea ce se vorbeste aici. Stiam din Romania, de la o prietena a noastra, care e logoped si a lucrat cu Mihai la niste sunete mai buclucase, ca „ti” si „ci” sunt inrudite. Adica fluxul de aer vine la fel, gura e la deschisa la fel, doar ca pozitia limbii e diferita. Cand zici „t” e limba in fata, lipita de dinti, cand zici „ci”e mai in spate. Incercati cu „tine” si „cine”. Aceeasi chesti cu „di” si „gi”, „de” si „ge”, etc...

Revenind la engleza australiana, am observat ca ei au tendinta sa pronunte toate suntele spre „ci”, „gi”, deci pozitia limbii sa fie mai in spate. Incercati cu train, Tom si iese mai aproape de ce vorbesc ei. La fel e si cu „r”. Australienii nu pot sa spuna „rrrrrrrrrrrrrrrrr” lung, cu polivibratii. Iar tu daca vorbesti vorbesti engleza cu un „r” sanatos, cum suntem obisnuiti din romana, spun de tine ca esti rus.

Mie nu mi-au zis ca sunt rusoaica niciodata, insa de doua ori m-au intrebat daca nu sunt din Iugoslavia. Ziceau ca au avut prieteni iugoslavi si vorbesc asemanator cu felul in care vorbesc eu. Nemtii vorbesc foarte fain engleza, de multe ori australienii nici nu-si dau seama ca nu sunt vorbitori nativi. Noi... ca noi. Odata i-am auzit pe doi colegi de-ai mei ca ziceau de mine: „She’s pretty good, considering English is her second language”. Adica sunt destul de buna, pentru unul care n-are engleza limba nativa. Ma tot gandesc cand o sa scap sa ma prinda ca nu-s de-a lor dupa a doua propozitie... mai am de lucru pana ajung acolo...

See you soon, buddies,
Alina

P.S. Faras se spune „dust pan”, cu mucii va las voua placerea sa(-i) cautati...

De sezon

Astazi, sambata, 22 decembrie, pe la ora 11 am avut nefericita inspiratie sa iesim la cumparaturi. Ne-am gandit sa mergem in Garden City, un mall destul de mare, ca am zis ca acolo sigur gasim tot ce avem nevoie.

Ne-am plimbat 10-15 minute printr-o parcare cu 3 etaje si inca in cateva parcari alaturate sa gasim un loc sa lasam masina. Asta impreuna cu alte masini care patrulau zona, concurenta serioasa... Am gasit un singur loc liber si ala era de handicapati si n-am vrut sa fim magari si sa lasam masina acolo. Mai sunt niste locuri speciale pentru parinti cu carucioare, dar noi nu mai avem carucior si oricum nu mai erau libere nici alea. Se pare ca o strategie pentru situatiile astea e sa depistezi pe unul care vine cu carucioul plin in parcare si sa-l urmaresti pana vezi unde si-a lasat masina. Si aici e un cod nescris, daca vezi pe cineva ca e urmarit de o masina, il lasi si-ti cauti altul. Noi n-am urmarit pe nimeni, dar atat ne-am plimbat pana am gasit un loc. O buna ocazie sa-ti testezi rabdarea si perseverenta.

Sa va zic si ce era inauntru? Ce nu era... un brad inalt, Mos Craciun, niste balerine care erau fie papusi mecanice, fie ingerasi si dansau pe niste cuburi, vanzatori cu caciuli de Mos Craciun sau urechi de ren. Mai erau magazine la care vorbeau la microfon si prezentau oferta in larma aia. Plin de lume, toti sa mai cumpare ultimele lucruri inainte de sarbatori.

Inainte sa ajungem aici, am auzit ca in Sydney s-a interzis sa se afiseze simboluri legate prea tare de Craciun, ca sa nu jigneasca celelalte religii. Un lucru care, dati-mi voie sa va spun ca mi se pare din cale-afara de stupid. Oricat ar vrea sa evite subiectul sa nu supere pe nimeni, Craciunul e o sarbatoare crestina, se sarbatoreste nasterea lui Isus si cine vrea sa-l sarbatoreasca, s-o faca, cine nu, nu. Nu ma intereseaza nici macar din ce motive o fac. Am vorbit cu o vietnameza, care mi-a zis ca ei sunt budisti, dar tin Craciunul din cauza copiilor, ca e atmosfera faina. Mi se pare ok si asa. Nu am inteles niciodata cum am putea sa jignim pe cineva cu sarbatoarea noastra. Anyway... ce am vazut aici contrazice cealalta varianta. Nu stiu cum e in Sydney, dar aici sunt felicitari normale, ca in Romania si cu mosu si cu brazi si cu magi. Ba chiar intr-un mall era scena nasterii cu Isus, Maria si Iosif, magarusi si alte personaje in marime naturala. Si, daca vroiai, iti dadea haine de mag sau de ingeras sau de pastor si-ti faceau poza. Contra cost, bineinteles, ca doar suntem capitalisti :).

La radio si la TV perioada asta sunt multe avertizari asupra posibilelor accidente. Australienii sunt recunoscuti ca mari amatori de bauturi spirtoase si sunt sfatuiti sa nu conduca daca au consumat ceva sau sa nu mearga la volan obositi. Am gasit si pe YouTube pe una dintre reclamele astea, cu imagini cam dure, dar asta e realitatea. Daca vreti sa vedeti, aveti aici un link:
http://www.youtube.com/watch?v=GlumOE4nd_Q

Noi cu adevarat nu simtim sarbatorile din cauza temperaturii ridicate. Niste romani ne-au chemat la ei acasa la masa in ziua de Craciun. Ii stim de putin timp, nu ne cunoastem foarte bine si din cauza asta le-am spus ca e o sarbatoare cu familia mai mult si nu vrem sa-i deranjam chiar acum, putem veni in oricare zi. Ei ne-au raspuns ca suntem romani, asa ca suntem parte din familie si ca ne asteapta la masa. Daca au pus asa problema, ce sa facem, ne ducem, cu costume de baie cu tot, ca au zis sa fim pregatiti si de o baie in piscina.

Pofta buna la sarmale si carnati.
Take care,
Alina

PS N-am decorat brad anul asta, dar am decorat post-ul cu Australia Zoo cu 2 poze ;).

Vacanta Mare

Oficial suntem in Vacanta Mare. Vacanta de vara la scoala dureaza 5 saptamani si se termina dupa Ziua Australiei.
Si, ca la sfarsitul fiecarui an (calendaristic si scolar) se face bilantul. Asta se traduce in Student Report, unde fiecare parinte este informat de performantele odraslei.

Ca sa va faceti o idee, clasa 1 are 7 materii de baza (learning areas) si la fiecare dintre ele se da un calificativ pentru achievement (realizare) si unul pt efort. In afara de asta, iti explica la fiecare in parte cum se descurca, unde progreseaza si in ce etapa e.

Materiile sunt: English, Mathematics, Science, Studies of Society and Environment, the Arts (Music and Visual Arts, Drama, Media, Dance), Technology, Health and Physical Education. Mai are in afara de asta Behaviour (cum interactioneaza cu colegii in clasa si la joaca). Mihai cele mai bune rezultate la matematica si la arte vizuale, drama, media, dans. Nici n-am stiut ca fac asa ceva pana acum.

La anul, li se va schimba invatatoarea. Invatatoarea lui de acum va lua o alta clasa 1, iar el va avea un invatator de clasa a 2-a.

Am primit si caietele acasa si am descoperit cu uimire ca a lucrat copilul si in caiete (eu eram convinsa ca-n clasa 1 nu scriu in caiet, numai citesc), dar nu ni le-a dat acasa pana acum. Are un Jurnal, unde am citit cum scria ce a facut in fiecare week-end. Mai are unul de Integrated Studies. Acolo am gasit foi cu poze referitoare la diferite situatii: Dealing with fear, Dealing with teasing, How to say ‚No’ nicely... (Ce sa faci cand ti-e frica, cand cineva te tachineaza, Cum sa spui frumos ‚Nu’). Se pare ca invata lucruri utile. M-a impresionat ca-i invata daca cineva se leaga de ei sa spuna : „Stop it! I don’t like it” si-s asa draguti cum exerseaza toti sa zica asta fermi si seriosi si intind manuta cand zic „Stop”. Acasa, la o rafuiala intre frati, a zis unul „Stop! I don’t like it” si celalalt de colo „Asta zicem la scoala daca se leaga copiii de noi. Acasa putem sa ne batem un pic”

La sfarsitul raportului, invatatoarea a scris cateva comentarii generale. Cred ca le gaseste cateva puncte bune si le dezvolta, ca sa aiba o motivatie pentru anul care vine. La Mihai a scris asa:
„Michael (n.r. asa-i zic la scoala) has been an absolute pleasure to teach. He tries hard in all aspects of his school work and has a positive influence within the class. He interacts positively with other class members and shows consideration for all. Michael displays responsible classroom behaviour and always is polite and well mannered. He is an asset to our class. Good luck next year Michael” (nu mai traduc asta)

Cu ocazia terminarii scolii, am facut o excursie de vineri pana duminica in Byron Bay, o statiune cam de hippioti din New South Wales, cu niste plaje si panorame celebre. Mai avem o saptamana si ne luam si noi un mic concediu de 2 saptamani.

Dar pana atunci la munca... si peste o saptamana la distractie. Nu am planificat sa mergem in alta parte, ne vom distra prin apropiere. Important e ca avem timp liber sa-l petrecem impreuna.

Spor la pregatirile de Craciun,
C-ya,
Alina

X-mas Party ... la 35 de grade

Am luat o mica pauza de la scris pe blog, ca au fost cateva saptamani in care odata cu mutarea nu am avut acces la internet de acasa. Asta ar fi unul din motivele pentru care nu am lansat nici celalalt blog la data anuntata. Insa ... am revenit :)

Initial in acest post am vrut sa scriu despre noua noastra locuinta si sa pun ceva poze cu ea, dar ultimele zile au fost cam ploioase si m-am gandit sa astept niste zile insorite ca sa imi iasa pozele mai frumoase.

Asa ca azi o sa va spun cateva lucruri despre felul in care simt eu sarbatorile de iarna, de aici de la Antipozi.

Ca peste tot in lume, si aici lumea se pregateste de vacanta. Toate magazinele sunt frumos aranjate, doldora de cadouri si de ornamente de Craciun. Ce mai? Ai zice ca vine Craciunul...
Insa una din diferentele fata de Romania, ar fi ca, daca acolo vine vacanta de iarna, aici vine vacanta de .... vara. Cand eram in Romania ma gandeam, ok ... o sa fie anotimpurile schimbate. Ei si ce? Mare branza ...

Nu stiu daca e mare sau mica braza, insa e destul de ciudat sa intampini anul nou in plina vara. Sentimentele care ma incearca sunt contradictorii ... pe deoparte astept vacanta dupa jumatate de an de munca, insa mintea mea nu vrea sa o asocieze nici cum cu Mos Craciun, cu colinzi, vin fiert, etc.

Daca anul trecut, pe vremea asta, ne faceam planuri unde sa mergem de colindat si unde o sa facem revelionul, acum nu avem nici un plan. Ne gandim doar ca o sa mergem la ocean si probaibl ca o sa ne facem ceva abonamente la unul dintre parcurile tematice de aici din Brisbane (MovieWorld, DreamWorld, Wet’n’wild, Sea Wold, etc). Probabil ca o sa avem si noi vin fiert si colinzi (si .. neaparat sarmale), insa nu cred ca o sa aiba aceiasi savoare ca in Romania. Om vedea :)

Weekendul trecut am avut primul meu X-mas party cu firma. Zic primul, caci saptamana viitoare o sa mai am unul cu colegii care lucram in proiect (avem inchiriat un teren de golf pentru asta).

Party-ul a fost mai mult pentru copii. Baietzii de la Dialog au inchiriat terenul unei scoli din Brisbane, unde au adus tot felul de „linghishpiluri” (bumping cars, jumping castle, tea cup ride, climbing wall, etc).

Pe langa astea una dintre atractii au fost animale de ferma (oi, capre, un purcelush). Noi nu ne-am inghesuit sa le vedem ca doar nu demult am plecat din Bargau :), si oricum le-am vazut si la Australian Zoo.





Bineinteles ca si-a facut aparitia si Mos Craciun, si piticii au fost tare incantati ca nu i-a uitat nici anul asta si cumintenia lor a fost rasplatita cu cadouri.





Pentru toata lumea a fost o sambata plina si destul de obositoare, poate si datorita faptului ca afara au fost in jur de 35 de grade. Insa, inarmati cu crema de soare (si piticii si cu sapci), am infruntat caldura de afara si ne-am dat pe toate chestiile care erau pe acolo.




Si copilul din mine a fost multumit, caci m-am catarat pe un perete de alpinism. A fost ceva mai dificil decat panoul de catarare de la Grill Party-ul de la Siemens de anul trecut.

Nu am fost singurul "Cliffhanger" din familie, Alina si Mihai au incercat si ei.




Spor la „zgribulit” ... si sa faceti un bulgare de zapada si pentru mine

Cheers,

Dorin

P.S. Vreau sa le multumesc celor care au completat sondajul si am sa vin cu amanunte legate de noul blog; deocamdata inca mai am ceva de lucru la interfata si concept, insa intre timp mai trag cu ochiul si la "concurenta":)

Australia Zoo

Am reusit in sfarsit sa marcam unul dintre vehile noastre obiective: Australia Zoo, gradina zoologica condusa (in trecut) de Steve Irwin.

Noi am mers in 1 decembrie, cand era ziua fiului mic al lui Steve (a facut 4 ani). Si, in cinstea lui, toti angajatii au fost costumati in te miri ce personaje. Au fost clowni, show-uri, concursuri. Am vazut-o si pe Terri si pe Bindi (fetita) si pe Robert (the little guy, sarbatoritul). Mititelul a avut un tort sub forma de dinozaur si i-a cantat toata lumea „Happy Birthday” in Crocoseum, un amfiteatru unde fac ei show-rile cu animale.

Acolo in Crocoseum a venit si Mos Craciun. E ca in Gladiatorul, da drumul la animale in arena. Au si un mic lac acolo. Si fugea Mos Craciun cu ditamai crocodilul dupa el. Dupa aceea i-a dat mancare de pe o platforma inaltata un pic deasupra apei. Nu vreti sa stiti cu trosnesc falcile de crocodil cand prinde cina. In Crocoseum au adus si serpi. La cativa le-au dat drumul in apa. Ne-a explicat la copii cum sa se fereasca sa nu-i muste serpii si au exemplificat masurile de ajutor daca totusi se intampla. Bine, ca in drum spre salvare, au „scapat” in apa pacientul, spre hazul tuturor. Si am mai vazut un show cu pasari, care mi s-a parut cel mai spectaculos. Au dat drumul la pasari prin amfiteatrul ala si zburau in toate partile papagali si mici si mari.

Am fost si eu cu Mihai in Crocoseum la un concurs cu oase de „dinozaur”. A castigat Mihai ceva distractie in Gold Coast, n-am fost inca, din cate am vazut e ceva simulator astronomic. Si a trebuit sa mearga cineva din familie cu el jos, asa ca am fost si eu acolo unde inainte era plin de serpi si fugeau crocodilii.

Gradina are 500 de angajati si 100 de voluntari, au tot felul de proiecte de conservare a speciilor, inclusiv un spital de animale. Terri tocmai a scos o carte, ii spune „My Steve” si e in turnee de publicitate. Din cate am vazut eu, Steve si Bindi au iesit mai in fata. Sunt si papusi facute dupa ei, au filme, Bindi are o formatie, emisiuni, o linie de imbracaminte de copii. Ei apar si pe majoritatea reclamelor cu gradina zoologica. Terri si Robert sunt mai low profile, nu au iesit asa in fata. Insa mi-a placut de ei, fara ifose, se plimbau prin multime si se jucau unde se jucau si ceilalti copii. Am auzit ca traiesc foarte modest si ca banii pe care ii castiga ii investesc din nou in gradina si in proiectele cu animale.

Cand intri, iti da un orar cu ce se intampla si poti sa mergi sa vezi cand hranesc animalele. Atunci iti si povesteste despre ele, ce mannca, cum trebuie ingrijite, cati ani au si cum le cheama.

Am hranit si noi canguri si elefanti si am mangaiat ursuleti koala. Atitudinea asta e tot de pe vremea lui Steve, care zicea ca daca da ocazia omului sa hraneasca si sa mangaie animale, va ajunge, poate, mai tarziu, sa le si protejeze. Veneau angajati de la zoo cu tot felul de animale: soparle, serpi, wombati dupa gat sau in brate si incurajau oamenii sa le atinga. Am aflat insa ca in Queensland e ilegal sa mangai un ursulet koala mai mult de 20 de minute, asa ca trebuia sa vorbesti cu ingrijitorii pe care poti pune mana, sa nu cumva sa ii stresezi prea tare. Si ii foloseau prin rotatie. Erau copaci pe care scria : „Sunt obosit. Lasati-ma in pace” si pe aia din copac n-aveai voie sa-i atingi. Si cangurii aveau un loc unde sa stea sa se odihneasca si scria sa nu mergi acolo, sa-i lasi in pace. Si te mai invatau reguli de bun simt, ca sa nu pui mana pe puii din marsupiu sau sa te lasi la nivelul lor cand le dai sa manance.

In concluzie, a fost o zi plina, dar placuta, am avut noroc ca n-a plouat (cum era prognoza) si nici n-a fost foarte cald. Imi pare rau ca n-am mai apucat sa-l vedem pe Steve, era in plan sa-l vedem in carne si oase, dar din pacate, unele lucruri nu asteapta dupa altele... Ce e sigur e ca a lasat in urma lui niste lucruri importante si pana la urma asta e ceea ce conteaza.

C-ya,
Alina

Romani si Romania

De ziua Romaniei, vreau sa urez „La Multi Ani” tuturor celor care se mai simt romani, oriunde ar fi ei acum.
De 6 luni am plecat din Romania, mai citesc ziarele romanesti sa vad ce se intampla acasa si stiu ca acum sunt niste momente mai grele, cand multi nu se simt chiar confortabili cu statutul de romani.

Si aici a trebuit de cateva ori sa vad explicatii cu privire la niste stiri care se vad in legatura cu Romania, insa nu m-am simtit incurcata sau rusinata. Sa va spun de ce: desi stiu ca poate nu-i 100% adevarat, imi place sa pretind ca romanii sunt din cale-afara de destepti. Si sustin asta sus si tare, pana-n panzele albe. Pana acum n-a reusit nimeni sa ma contrazica :). Si mai cred ca, cu bune cu rele, experientele prin care am trecut cu totii, cu comunism, o revolutie, o tranzitie cu toate problemele ei, au avut un rol important in dezvoltarea nostra. Sa stiti ca unele lucruri se simt. E la fel ca si diferenta intre doi copii, unul a avut tot timpul tot ce si-a dorit si n-a luptat pentru nimic, altul a avut o educatie mai stricta si s-a confruntat cu mai multe situatii deosebite.

Citea un coleg de-al meu stirile si nu stiu ce vede, de striga: "Ce prosti sunt australienii astia!". Dar eu, in loc sa-mi musc limba si sa stau pe fundul meu, nu ma pot abtine si-i zic: "Mai tare, te rog!". Mi-a zis dupa aia si el vreo doua, ca bine ca sunteti voi destepti si din alea. Am incercat sa mai dreg busuiocul, dar nu mi-am putut sterge ranjetul, asa ca nu stiu daca s-a pus... i-a trecut dupa aia, ca-i baiat de treaba si, la urma urmei, am fost de acord cu el, nu? Hihihi

Am o colega romanca la lucru, o fata tare desteapta (si nu zic numai asa, ca-i din Romania si prietena cu mine) si ea m-a invatat o chestie, pe care eu am preluat-o de parca ar fi fost ideea mea si o aplic cand am ocazia: cand ii vad pe astia ca-s foarte hotarati de un lucru (care nu-i chiar asa) si nu vreau sa auda alte argumente, sa le trag presul de sub picioare si dupa aceea putem vorbi de la egal la egal mai calmi. Cand unul m-a intrebat de tiganii din Romania, ca a vazut el la TV cum fac vraji si merg cu carutele dintr-o parte intr-alta, i-am zis : "Dar la voi cum e treaba cu aborigenii? Banuiesc ca-s si oameni de treaba printre ei, nu? Au si obiceiuri mai ciudate din perspectiva voastra, astia mai civilizati?" El a aprobat si eu i-am zis "Pai cam la fel e si cu tiganii din Romania". Ei mai vad la stiri cu adoptiile de copii, de oamenii care isi vand copiii. Le-am spus ca e adevarat tot ce au vazut, dar ca asta e o parte a Romaniei care face deliciul stirilor. Nu e tot adevarul, la fel cum Australia nu e toata crocodili, paianjeni si serpi veninosi. Si totusi, in Europa, asta se stie despre ei. Dar intrebarile favorite sunt alea cu Dracula. De abia astept sa ma intrebe de Transilvania si de vampiri... sa le arat coltii.

Am citit si eu in ziar aici de un roman din Brisbane, Laurentiu nu stiu cum, care s-a dus la lucru dimineata si le-a zis ca a murit maica-sa si ca sa-i dea liber si niste bani sa aiba de inmormantare. Si dupa un sfert de ceas, apare maica-sa, care-l cauta la serviciu. Va dati seama ce s-au ofticat aia... dar omu sustine in continuare ca el chiar a crezut ca a murit maica-sa, ca l-a sunat cineva si i-a transmis vestea. Toata situatia mi s-a parut atat de comica, atat de „latina”...

Am mai citit, inainte sa vin, ca a prins politia niste traficanti de droguri si e heroina cea mai pura pe care au gasit-o in Queensland. Si cica toate trec prin mainile romanilor. Mai stiu ca in alte zone, daca vine un roman din Brisbane, e primit cu reticenta... e posibil sa fie din banda si urmarit de politie, asa ca nimeni nu vrea sa fie vazut impreuna cu el.

Insa ce pot eu sa va spun e ca am intalnit niste romani extraordinari, oameni de la care ai ce invata. Inca nu i-am gasit pe aia problema si nici nu tin sa ne intalnim. Consider in continuare ca romanii sunt niste oameni cu inteligenta peste medie si cei pe care i-am intalnit imi confirma teoria.

Cheers,
Alina