Oare o sa il termin? Oare o sa pot alerga tot timpul? Pot sa obtin un timp mai bun decat anul trecut? Astea sunt cateva din gandurile care ma framanta de ceva zile.
La toate aceste intrebari o sa am un raspuns in urmatoarele zile.
Interesant ca si de data asta am emotii. Cred ca si daca ar fi sa alerg al 100-lea maraton, emotiile o sa fie acolo. Distanta unui maraton este atat de mare incat sa te face sa traiesti intr-o incertitudine. Pana cand nu treci linia de sosire nu poti sti daca esti capabil sa mai bifezi inca unul.
Initial anul asta mi-am propus sa alerg doar un semi-maraton avand ca si tinta 1 ora si 30 de minute. Insa mi-am dat seama pe parcurs ca un semi-maraton nu e o tinta indeajuns de puternica sa ma motiveze sa ma pregatesc cu adevarat. Asa ca dupa cateva luni de antrenament, mi-am schimbat-o.
Cand te antrenezi pentru un maraton ajungi sa alergi multe semi-maratoane (anul asta am alergat de cel putin 10 ori distante mai mari de 21.1 km). Anul asta am alergat "doar" 912 km fata de cei aproape 960 km cati ii aveam anul trecut. Si probabil ca sunt cu vreo 3 kg mai greu (astazi aveam 81.6 kg).
Cred ca kg in plus o sa conteze probabil mai mult decat diferenta de 50 km alergati in antrenament :)
Am incercat si anul asta sa ma tin de un program propus de Pat Caroll, un atlet australian care a castigat de 4 ori maratonul de la Gold Coast. In principiu am incercat sa alerg de doua ori pe saptamana distante de 10-14km si duminica o distanta mai lunga. Insa ce am facut diferit fata de anul trecut a fost sa adaug inca o alergare de recuperare lunea (tot in jur de 10km) cand nu a contat timpul.
Tot astazi am recitit si posturile pe care le-am scris anul trecut si postul meu favorit cu Grizon (cred ca de acolo a inceput gandul cu alergarea unui maraton).
Cautand pe maraton.info.ro am mai gasit cateva articole interesante ale unor alergatori de maraton care aminteau de Grizon, inclusiv un citat de-al lui:
Pe drumul dintre maternitate si cimitir cei mai multi oameni merg incet,
iar unii alearga. Paradoxal, cei care merg incet ajung primii.
Grizon spunea intr-un foarte frumos articol ca, in situatia in care ai renunta la maratoane si alergari, nu-ti garanteaza nimeni ca in timpul ramas vei face ceva mai constructiv, mai eficient si mai sanatos; ci e posibil sa capeti obiceiuri daunatoare si regretabile.
Inchei cu un citat a lui Viktor Rothlin (campion european de maraton) care sumarizeaza destul de bine ce inseamna maratonul:
“La start te vei simti ca un copil, la finish ca o persoana matura.
Intre aceste doua momente, multi vor putea sa isi retraiasca viata. De
aceea e maratonul atat de special. Nu conteaza timpul obtinut, e vorba
doar de parcurgerea unei distante care iti permite sa devii un alergator
adevarat”
Dorin - the marathon man
