Friday, April 25, 2008

preocupari, activitati si ... vise

Stiu, stiu .. nu am mai scris de mult, si nu am nici o scuza pentru asta. Am avut noroc cu Alina ca v-a mai povestit ce se mai intampla prin partea asta de lume ...

Is multe lucruri despre care as vrea sa va scriu, chestii care mi s-au intamplat, chestii care ma framanta, activitati pe care le-am facut, ce mi-ar mai place sa fac, cu ce imi mai omor timpul ...

Vreau sa va dau un feedack la povestile mele precedente cu sportul .. chiar daca nu mai is asa de focusat pe treaba asta (o sa va spun mai jos care ii chestia care imi consuma energia), dupa ce la 1 martie mi-am atins targetul (am avut chiar 77.9 kg) acum is intr-o perioada de mentinere, in care greutatea mea oscileaza de la 76 la 79 de kg.

In ultimele trei saptamani am mai rarit-o cu sala, insa nu si cu activitatea sportiva. Am sa va spun cum arata programul meu sportiv pe saptamana:

Luni: sala (6am- 7:30), TKD (5:45 pm – 6:45pm)
Marti: optional sala (dupa lucru) / pauza
Miercuri: sala (6am- 7:30), TKD (5:45 pm – 6:45pm)
Joi: optional sala (dupa lucru) / alergare / pauza
Vineri: sala (6am- 7:30 a.m) + sah (cu colegii la lucru)
Sambata: tenis de camp (7 a.m – 9 a.m) + soccer (90 minute)
Duminica: tenis de camp (7 a.m – 9 a.m)

Ocazional mai bag un basket si un tenis de masa ...

Mi-am luat prima tresa la centura albastra la TKD (si Mihai si-a luat a doua tresa la centura galbena). Acum ma bate gandul sa schimb cluburile de TKD si sa trec intr-un club unde is mai multi avansati ... caci pentru urmatoarea centura o sa trebuiasca sa fac „sparring”, iar aici unde merg is mai mult copii si femei.

M-am inscris la un club de soccer: Victoria Point, care activeaza in Divizia a 5a. E o experienta interesanta pentru mine caci de mic mi-am dorit sa joc fotbal “adevarat” (adica 2 reprize a 45 de minute, pe teren mare, avand arbitrii care sunt membrii ai federatiei australiene de soccer, echipament complet ( eu am numarul 14 si joc centru-dreapta) (stiu ca femeile o sa se intrebe … pai ori in centru, ori pe dreapta?? Hotaraste-te odata! :))

Saptamana asta am trei colegi care participa la “corporate thriatlon” (o competitie care consta in trei probe: inot 400m (in ocean), alergare 4km, mers pe bicicleta: 10 km). E o varianta mai light (ca doar e pentru corporatii), insa e destul de serioasa (am inteles ca anul asta sunt 2500 de participanti. As fi vrut si eu sa ma inscriu, insa cand am aflat de treaba asta erau deja terminate inscrierile.

Ma bate gandul sa ma pregatesc sa alerg la maraton (42.2 km) (bineinteles ca la anul), mai ales ca sunt vreo doua unul in Brisbane (care a fost saptamana trecuta) si unul in Gold Coast (care o sa fie in 6 iunie). Daca la thriatlon sunt 2500 de participanti, la marathon am inteles ca sunt in jur de 30.000.

Este una din activitatile care sunt trecute pe lista de 100 de lucruri pe care sa le faci in viata.

Am fost surprins sa vad ca au participat (si au terminat) maratonul celebritati ca Katie Holmes (5:29 ore) (sotia lui Tom Cruise), Oprah (4:29) si P Daddy (4:14). L-am gasit chiar si pe George Bush (3:44) si pe Al Gore pe lista.

O sa va tin la curent cand, daca o sa ma apuc de antrenament pentru maraton. Sa vad cum o sa mearga pregatirea, in functie de asta pot sa ma inscriu si la 10km sau half marathon (21 km)

Gata cu sportul … sa trecem la lucruri mai serioase :)

Job-uri … sau din ciclul “meseria e o bratara de aur”:

Majoritatea dintre voi stiti povestile mele de cand am fost o luna bucatar mexican in State, nu? Best job ever! Am vrut sa vad daca experienta pe care am avut-o acum 9 ani in State o sa mi se para la fel de interesanta, acum ca m-am mai copt (putin) la minte.

Toata povestea a inceput cu o discutie cu un tovaras de aici din Brisbane care m-a auzit ca vreau sa imi cumpar un restaurant (in viitorul indepartat) si mi-a spus ca are un take-away de vanzare (care ii un fel de cafenea in care se serveste micul dejun si pranzul) si ca daca vreau pot sa merg si merg la el sis a vad cum se conduce unul de genul asta. Zis si facut! Mi-am luat doua zile de concediu si am mers sa lucrez pentru el. A fost o experienta interesanta (poate nu asa de fascinanta cum mi s-a parut meseria de mexican chef … caci totusi e o mica mare diferenta intre un restaurant si un take-away).

Acolo am intalnit-o pe managera lui, o grecoaica de vreo 52 de ani (venita in Australia de …juma de secol), cu care am discutat de toate (de la tips&tricks legate de mancaruri, pana la ce presupune conducerea unei astfel de afaceri). Cred ca e o afacere care poate scoate bani frumosi, insa tocmai pentru ca se lucreaza cu mult cash in hand (bani in mana) ar trebui sa te implici personal in ea, tu sau cineva de incredere.

Urmatoarele meserii pe care vreau sa le experimentez sunt cea de zugrav, cea de faiantar si sofer de tir (ca am o gramada de prieteni care fac meseriile astea). Ca peste tot in lume in constructii se castiga bani seriosi (e munca multa, grea, in soare … insa deh si banii is pe masura ... ca sa va faceti o idee, cred ca se pot castiga pana la 200.000 de dolari anual).

Intotdeauna am fost incantat sa invat lucruri noi … si nu mi-a fost rusine sa pun mana si sa fac un lucru. Joburile mele pentru care am fost platit (si care bineinteles ca nu se afla pe CV-ul meu) au fost: bucatar (in Montana), om de serviciu (in Montana), electrician (in California)…. Ah, era sa uit .. si prof de engleza (in Bargau).

Fiecare meserie a fost cu satisfactii, impliniri si cateodata si esecuri. Insa toate astea cred ca m-au format, m-au facut sa fiu omul care sunt azi.

Partea cu meseriile imi aminteste de un banc mai vechi: Cica ii intreaba invatatoarea la scoala pe elevi ce meserii au parintii fiecaruia. Gigel se ridica in picioare si zice: Tatal meu e HR manager la Siemens :), Maria zice „mama mea e Sales Executive la Alcatel”, etc .. si cand ajunge si la Bula, acesta se ridica si zice „DJ la Mistic Club”. „Ce???” „Clopotar, tovarasa invatatoare! „

Cred ca si meseria mea de „om de servici” avea o varianta in engleza care suna mai bine: PA (public attendant) at BigSky Resort Montana :) (6.25$/ora)

Insa tot simt ca inca nu stiu ce o sa ma fac cand o sa cresc mare … chiar daca pe zi ce trece imi place tot mai mult meseria mea actuala, de software developer, parca nu ii genul ala de meserie pentru care tu ai plati sa o poti face. Timpul o sa lamureasca si problema asta.

Ce ma framanta la ora asta?

Un alt vis de-al meu e pe cale sa se implineasca: Vrem sa facem pasul si sa ne luam o casa; asta a fost unul din motivele pentru care am plecat din Romania, caci acolo mi se parea ca e imposibil sa ajung sa am casa mea, indiferent cat as castiga din programare.

Asa ca toata ziulica citim carti/reviste de real estate investing, discutam cu brokeri, si facem planuri :), iar sambata mergem sa vizionam case, mergem la licitatii si sa discutam cu real estate agents.

O casa in zona unde stau acum e de la AUD $350.000 – 400.000 in sus (casa trei dormitoare, living, una, doua bai, garaj, 500-700m2). Pretul caselor a cam inghetat de cateva luni (odata cu prabusirea pietei imobiliare din State) si cred ca acum e un moment mai bun sa cumperi decat sa vinzi.

Partea proasta ... ca sa citez un blog precedent al Alinei, e ca acum piata imobiliara s-a linistit dupa o perioada de boom (probabil aceeasi casa care acum ii 350k-400k, anul trecut cand am ajuns in Brisbane era 260k-280k). Se spune ca acum e cel mai scazut nivel de a-ti permite sa iti cumperi casa (housing affordability) din ultimii 17 ani, si ca Brisbane-ul (pentru ca e un oras in crestere, in care se muta in fiecare saptama peste 1000 de oameni) a ajuns sa fie pe locul doi dupa Sydney in clasamentul asta. Asa ca ma astept sa creasca puternic pretul chiriilor ...
Partea buna .. e ca strang bani la ciorap si merg sa fac oferte mai mici decat pretul de strigare si .. astept sa vad dade, dade o sa gasesc pe unul disperat care vrea sa vanda :)

O sa vedem si aici ce o sa iasa .. oricum daca o sa imi iau casa, o sa fac si eu ca si Adi (celalalt baiat cu care am venit in Australia) o afacere de 1 milion de dolari .... cu minus :), vorba lui Cristi Pitic. Dar deh ... placerea sa iti tunzi gazonul din fata casei ... e nepretuita (vorba reclamei)

Alte planuri ... sa imi imbunatatzesc zdranganitul la chitara (pe partea muzicala) si sa ma apuc sa mai studiez si sa imi mai iau ceva atestate Microsoft (asta pe partea profesionala, mai ales ca ma bate gandul sa ma fac consultant ca si Alina)

Sa nu va mai zic de planurile legate de dezvoltarea mea spirituala si de planurile pe care le am in ceea ce priveste viata de familie .. insa toate astea poate intr-un alt post.

Spor la toate si ... Sarbatori Fericite! Si vorba unui prieten ... nu tre sa astept pana duminica sa va zic „Hristos a inviat!”, nu-i asa? :)

Cheers,

Dorin

3 comments:

Silviu said...

eu am doi prieteni care au alergat maratonul parisului acum o luna, si amandoi mi-au spus ca nu e o experienta foarte placuta, fizic, dar merita tot efortul, cand treci linia aia dupa atata alergat. succes :)

Anonymous said...

sa traiesti "nasic". intotdeauna am considerat ca esti un om organizat, da... frate cand mai ai timp sa indeplinesti planurile astea ca mie mi-ar lua un an doar sa le pun la punct :):). eu mai intai fac si pe urma imi pun targhet ca sa fiu sigur ca il realizez:). asa si cu greutatea, mi-am propus sa ajung la 88-90 si am ajuns(de sarbatori m-am ingrasat vreo 5 ca aveam vreo83-85). cat despre partea sportiva bravo, important e sa faci sport, chiar daca te intreci cu copiii(tkd) sau cu cei din liga a 5-a(by the way la noi tot fotbal se cheama):):):). ai grija la maraton ca am mai programat noi un cros pe la Cluj si nu a iesit prea bine(pt tine ca eu m-am fofilat si am plecat acasa).noroc cu tragerea la sorti ca altfel ieseai in pierdere cu o masa pe care ai luat-o inainte. salutare si sper sa ne auzim pe mess in weekend

Dorin said...

Hi Sebi,

ma bucur ca mi-ai adus de aminte de crosul de la cluj. It's been a while! Sper de data asta sa fiu mai antrenat :)

E ciudat cum in sport nu te poti baza pe succesele tale din "tinerete", tre sa o iei de la capat de fiecare data :)