O saptamana de neuitat

Saptamana asta a fost o saptamana incarcate in evenimente pentru mine …

Luni m-a rugat Mihai (N.R. fiul meu) sa merg si sa il vad la “parade”. Mi-a mai zis de cateva ori in decursul astor doi ani de cand e elev sa merg si sa il vad la scoala, insa lucrand in city pana nu demult imi era peste mana sa merg si sa il vad. De aproape un an lucrez in Brisbane Technology Park, un loc care e foarte aproape de unde stam si mi-am zis ca in pauza de masa as putea sa trag o fuga si sa merg sa il vad.

Ce este parada asta? E ca un fel de “careu” din zilele noastre... nush daca va mai amintiti cum era cand erati la scoala .. diferenta ar fi poate ca asta e un eveniment care se desfasoara odata pe saptamana (se tine lunea) si in care elevii sunt informati de activitatile care o sa se desfasoare in decursul saptamanii respective, sunt premiati elevii care au facut anumite activitati (de ex. “Student of the week”, e una dintre diplomele care li se inmaneaza in mod festiv). Saptamana asta a fost de exemplu “Ziua internationala a cartii” (inca de saptamana trecuta cei de la “prep” (N.R. cei din grupele pregatitoare) au fost intr-o zi la scoala imbracati in personajele lor favorite. Au fost astfel o gramada de printese (Iulia a fost Thinkelbell)... chiar si profele au fost costumate (una dintre profele lui Iulia a fost imbracata intr-un koala iar cealalta a fost un cowboy (de fapt cred ca mai corect s-ar spune cowgirl).

Cu acest prilej am aflat ca Mihai a castigat finala de juniori (clasele 1-4) a jocului “Connect 4” (parca ii varianta australina a “morii”din Ro) si lunea viitoare o sa aiba un meci cu “resident school champion” Tony Ho. Finala mare o sa fie dupa sistemul cel mai bun din 5 meciuri. Asa ca in weekendul asta o sa fim in “cantonament” :)

Tot la parada clasa lui a cantat unul din cantecele care imi place mie cel mai mult: “I am Australian” (N.R. Eu sunt australian). E un cantec care ma impresioneaza, caci sumarizeaza pe scurt istoria Australiei ... “a convict then a free man, I become Australian” (N.R. un detinut, iar apoi om liber, am devenit australian). La partea cu corul fiecare pitic a avut in mana o pancarda cu diferite tari a elevilor care invata in scoala (bineinteles ca Mihai a avut una pe care scria mare ROMANIA)

We are one, but we are many
And from all the lands on earth we come
We share a dream and sing with one voice:
I am, you are, we are Australian

Cantecul in sine e impresionant, insa sa il vezi cantat de copii de diferite culori si culturi il face parca si mai profund. Continua sa ma fascineze filozofia australiana sumarizata in aceste simple versuri: nu conteaza de unde ati venit, ce conteaza e ca impartim acelasi vis si tu si cu mine, noi amandoi suntem australieni.

Dupa doua zile l-am auzit din nou, de data asta intr-un cadru mult mai festiv, cand la primaria din Brisbane, impreuna cu inca vreo 700 de oameni am devenit australieni. A fost un moment emotionant care a culminat cu juramantul de credinta pe care l-am facut:

From this time forward, under God,
I pledge my loyalty to Australia and its people,
Whose democratic beliefs I share,
Whose rights and liberties I respect,
And whose laws I will uphold and obey.

Probabil ca avem si noi ceva similar cand cineva vrea sa devina cetatean roman (si daca nu avem poate ca ar trebui sa avem asa ceva). Aici parca mai mult decat oriunde in lume am simtit ca oamenii care traiesc pe aceste meleaguri chiar sunt guvernati de aceste lucruri si nu sunt doar niste vorbe goale (N.R. convingerile democratice pe care le impart, drepturi si libertati pe care le respect si a caror legi le sustin si ma supun lor).

Sa nu credeti ca am uitat ca sunt roman (de fapt eu sunt bargaoan, asta ma face sa fiu o specie mai aparte) si nu cred ca am sa uit vreodata lucrul asta, insa faptul ca acum sunt si australian imi da o mare satisfactie.

E ca si pregatirea mea pentru “Bridge to Brisbane” .... insa de data asta pregatirea asta a durat aproape 4 ani (cred ca in 2005 Sorin si Adi au sadit in mintea mea samanta asta cu Australia)... si cursa in sine am inceput-o in momentul in care am aterizat in Brisbane. Nu stiu daca am trecut de finish line .. cred ca poate doar m-am calificat intr-o alta echipa ... insa pana acum m-am bucurat de aceasta cursa si ziua de miercuri 2 septembrie 2009 constituie un “big tick” pe CV-ul vietzii familiei mele.

Asadar .. o cursa caritabila, o parada emotionanta si o noua cetatenie mult asteptata. What a great week! Si inca nu s-a terminat ... weekendul de abia acum incepe!

Sa aveti un weekend fain!

Dorin